1. De ce avea nevoie judeţul Alba de un astfel de proiect?

Pentru că avem o datorie morală faţă de copiii noştri în a depune toate eforturile necesare reducerii cantităţii de deşeuri depozitate şi pentru că trebuie să protejăm mediul înconjurător.

 

 

2. Ce este Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Alba (SMID)?

SMID este un sistem care cuprinde toate activităţile de management al deşeurilor (separare de către fiecare dintre noi, colectare, transport, transfer, sortare şi reciclare, compostare, tratare mecano-biologică şi depozitare într-un depozit zonal).

 

 

3. Ce vom obţine prin crearea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Alba?

Scopul principal al acestui proiect este realizarea unui sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul judeţului Alba care să îndeplinească standardele Uniunii Europene şi să protejeze mediul şi sănătatea cetăţenilor judeţului.

 

 

4. Care sunt obiectivele pe care le va atinge proiectul?

  • Va contribui la reducerea cantităţii de deşeuri generate şi va încuraja valorificarea acestora, prin promovarea compostării individuale și creşterea gradului de conștientizare publică.
  • Va duce la creşterea și menţinerea ratei de conectare la servicii de salubrizare în zonele urbane la 100%.
  • Va duce la creşterea și menţinerea ratei de conectare la servicii de salubrizare în zonele rurale la 100%.
  • Va permite colectarea selectivă a deşeurilor.
  • Noi staţii de sortare și tratare a deşeurilor construite şi puse în funcţiune.
  • Judeţul Alba va fi mai bine pregătit în gestionarea deşeurilor .
  • Va contribui la protecția mediului și a sănătății publice prin construirea și exploatarea unui depozit de deşeuri conform și încetarea funcționării depozitelor de deşeuri ilegale existente.
  • Va finanţa facilități noi de management al deşeurilor deplin și direct prin transferuri/taxă la poarta depozitului de către municipalitățile membre în ADI și generatorii de deşeuri.
  • Vor fi tarife unice de salubrizare valabile la nivelul întregului județ.
  • Costurile gestionării deşeurilor vor fi egalizate şi se vor recupera complet cheltuielile.
  • Va permite implementarea principiului „poluatorul plătește”.

 

 

5. Ce investiţii se vor realiza în cadrul acestui proiect?

  • Se vor achiziţiona echipamente pentru colectarea separată a deşeurilor menajere.
  • Se vor construi staţii de transfer a deşeurilor.
  • Se va construi un depozit zonal de deşeuri – Noul centru de management integrat al deşeurilor de la Galda de Jos.
  • Se vor construi instalaţii de sortare şi de tratare mecano-biologică
  • Se vor închide depozitele neconforme aflate pe teritoriul judeţului Alba.

 

 

6. Care sunt beneficiile din punct de vedere al mediului aduse de SMID?

  • Limitarea poluării vizuale și a modificărilor peisajului
  • Reducerea poluării aerului cu spori și compuși organici volatile
  • Reducerea poluării apelor de suprafață și a celor subterane
  • Reducerea poluării solului și a subsolului
  • Limitarea modificării compoziției stratului fertil de sol
  • Evitarea afectării ecosistemelor și a biodiversităţii

 

 

7. Care sunt beneficiile pentru sănătate aduse de SMID?

  • Limitarea afectării stării psihice a populației
  • Scăderea incidenței afecțiunilor sistemului respirator
  • Scăderea incidenței afecțiunilor canceroase
  • Scăderea afecțiunilor sistemelor digestiv, osos, reproductiv, hematopoetic și nervos

 

 

8. Care vor fi beneficiile socio-economice aduse de SMID?

  • Exploatarea oportunităților în cadrul a noi piețe
  • Obținerea unor câștiguri financiare în urma exploatării deşeurilor prin reciclare și compostare
  • Dezvoltarea pieței de materiale reciclabile și îngrășăminte naturale
  • Creşterea numărului locurilor de muncă atât în faza de implementare, cât și în cea de operare
  • Atragerea de investitori

9. Ce este colectarea selectivă?

Este colectarea deşeurilor în mod distinct, în funcţie de tipul de deşeu, în containere separate.

 

 

10. Ce sunt deşeurile?

Deșeul reprezintă orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația să îl arunce (conform definiției din Anexa 1,  Legea 211 din 15 noiembrie 2011). Deşeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele populaţiei, constituite în general din hârtie, plastic, material textil, ceramică, sticlă, ambalaje, baterii, anvelope, uleiuri şi, nu în ultimul rând, resturi alimentare. Depozitarea deşeurilor menajere este recunoscută ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică.

 

 

11. Cine va beneficia de colectarea separată a deşeurilor?

De colectarea separată a deşeurilor reciclabile vor beneficia toţi locuitorii judeţului, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural.

 

 

12. De ce să colectăm selectiv? (click aici)

Pentru a reduce cantitatea de deşeuri depozitate dar mai ales pentru a putea RECICLA, obţinând astfel beneficii economice, bani care se vor întoarce în comunitate. Află cum poţi face şi tu acest lucru şi care pot fi beneficiile dând click aici.

 

 

13. În ce va consta sistemul de colectare?

Sistemul de colectare ce va consta din puncte de colectare, containere pentru deşeurile reciclabile, biodegradabile şi reziduale şi autogunoiere va fi implementat atât în zonele cu blocuri cât şi în zonele cu case individuale. Se vor achiziţiona 4.375 de containere cu o capacitate de 1.100 l şi se vor amplasa în punctele de colectare. De asemenea, deoarece nu fac parte din proiect, 54 de camioane – autogunoiere cu o capacitate de 12 m³ fiecare vor fi furnizate de către operatori privaţi ce vor fi contractaţi ulterior prin licitaţie publică.

14. Cum se va realiza colectarea deşeurilor?

Colectarea deșeurilor se va realiza cu camioane compactoare, cu un singur traseu per camion în fiecare zi lucrătoare, în perioada Mai-Octombrie cu o frecvență zilnica în mediul urban și la două zile în mediul rural, în ambele cazuri excepție făcând Duminica. Pe perioada iernii frecvența va fi redusă în mediul rural, ca urmare a contextului de degradare mai lenta a deșeurilor, oferit de temperatura mai scăzută din această perioadă.

 

15. Judeţul este împărţit în zone de colectare. Care sunt acestea?

 

Zona de colectare 1 acoperă partea de nord-centru a judeţului şi va fi deservită de facilitatea centrală de management a deşeurilor din Galda de Jos şi de staţia de tranfer din Aiud (construită prin proiect PHARE). Această zonă include la rândul ei alte 3 sub-zone:

a)      Municipiile Alba Iulia şi Teiuş şi zona rurală aferentă – conectate la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor de la Galda de Jos;

b)      Municipiul Aiud şi zona rurală aferentă – conectate la staţia de transfer de la Aiud;

c)      Oraşul Ocna Mureş şi zona rurală aferentă conectate la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor de la Galda de Jos.

 

Zona de colectare 2 acoperă zona de sud a judeţului şi include municipiul Sebeş şi oraşul Cugir şi zona rurală aferentă. Acestea sunt conectate la staţia de transfer de la Tărtăria ce va fi construită prin intermediul acestui proiect. De la fiecare staţie de transfer deşeurile vor fi transportate la facilitatea centrală de management a deşeurilor.

 

Zona de colectare 3 acoperă partea de vest a judeţului şi include la rândul ei alte 4 sub-zone şi anume:

d)      Oraşul Zlatna şi zona rurală aferentă – conectate la staţia de transfer Zlatna (realizată prin proiect finanţat de Ministerul Mediului);

e)      Oraşul Abrud şi zona rurală aferentă – conectate la staţia de transfer Abrud (realizată prin proiect Phare);

f)      Orașul Câmpeni și zona rurală aferentă conectate la stația de transfer Abrud (realizată prin proiect PHARE);

g)      Baia de Arieş şi zona rurală aferentă – conectate la staţia de transfer Baia de Arieş (realizată prin proiect Phare).

 

Zona de colectare 4 acoperă partea de est a judeţului şi include municipiul Blaj şi zona rurală aferentă care vor fi conectate la staţia de transfer Blaj ce se va construi prin actualul proiect. De la fiecare staţie de transfer deşeurile vor fi transportate la facilitatea centrală de management a deşeurilor de la Galda de Jos.

15. Cum colectăm selectiv deşeurile?

Acest gest simplu presupune doar doi paşi după cum urmează:

 

PAS 1: Sortăm deşeurile reciclabile în patru mari categorii

  • plastic şi metal
  • hârtie și carton
  • sticlă
  • deşeuri biodegradabile şi reziduale

 

ATENŢIE:

Dacă vă aflaţi în zonele de case şi în zona rurală a judeţului sortaţi deşeurile biodegradabile de cele reziduale pentru a le transforma în compost. Pentru mai multe detalii mergeţi la Compostarea individuală.

 

Dacă locuiţi în oraşe şi în zonele de blocuri şi nu aveţi posibilitatea de a transforma deşeurile biodegradabile în compost păstraţi la un loc deşeurile biodegradabile şi cele reziduale.

 

PAS 2: Apoi le depunem la punctele de colectare pe categorii,urmărind culorile de identificare

  • Containerul galben pentru plastic şi metal
  • Containerul albastru pentru hârtie şi carton
  • Containerul verde pentru sticlă
  • Containerul negru pentru deşeuri biodegradabile şi reziduale

 

16. Ce echipamente se vor achiziţiona pentru colectarea separată a deşeurilor menajere

În vederea atingerii ţintelor privind reciclarea/valorificarea deşeurilor de ambalaje, prin Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Alba colectarea deşeurilor se va face într-un sistem de 4 containere şi anume:

  • container galben pentru plastic şi metal
  • container albastru pentru hârtie şi carton
  • container verde pentru sticlă
  • container negru pentru deşeuri biodegradabile şi reziduale.

 

Echipamentele (containerele şi autogunoierele) vor fi achiziţionate din resurse locale şi/sau naţionale.

 

17. Cum funcţioneaza o staţie de transfer?

Staţiile de transfer vor folosi ca şi tehnologie compactarea reducând volumul de deşeuri care trebuie ulterior transportat fie către centrele de reciclare, fie la depozit.

18. Unde se vor construi staţii de transfer în judeţul Alba?

Prin proiect se vor construi 2 Staţii de transfer a deşeurilor, una la Tărtăria (33.000 t/an) care va deservi partea sudică a judeţului şi una la Blaj (15.000 t/an) care va deservi partea estica a judeţului.

 

Staţia de transfer Blaj

Staţia de transfer Blaj va fi amplasată în partea de N-NE a municipiului Blaj, la o distanță de aproximativ 1.9 km de localitate. Deocamdată, spațiul destinat amplasării staţiei de transfer este utilizat ca depozit neconform și are o suprafață de 1,5 ha. Amplasamentul va fi reorganizat, urmând ca deşeurile să fie mutate în partea de nord-est și cea de vest, în două poligoane ce vor fi despărțite de către drumul de acces la staţia de transfer. Suprafața totală a terenului pe care va fi construită staţia de transfer este de 6.536 m.p, iar accesul la aceasta se va realiza prin intermediul unui drum de exploatare agricolă care vine din drumul judeţean DJ 107. În proximitatea locului de amplasare a staţiei de transfer se află cursul de apă Pârâul Valea Mică, la aproximativ 640 de metri.

 

Staţia de transfer Tărtăria

Staţia de transfer Tărtăria va fi amplasată la o distanță de 2.2 km de localitatea Tărtăria, comuna Săliștea. Suprafața destinată construirii staţiei este de 13.000 m.p, iar in vecinătatea acestui spațiu se află terenuri agricole, pășune comunală, un canal de desecare, precum şi râul Mureș, care se află la o distanță de aproximativ 250 de metri. Accesul se va realiza prin intermediul drumului național DN 7 Vințu de Jos – Orăștie

 

19. Ce este noul centru de management integrat al deşeurilor care se construieşte de la Galda de Jos?

Depozitul conform ce va fi construit la Galda de Jos şi care va fi un centru de management integrat al deşeurilor va ajuta la eliminarea deşeurilor ce se generează pe întreg teritoriul judeţului.

 

Acest nou centru va primi deşeurile tratate de la instalaţia de tratare mecano-biologică, deşeurile rezultate din activitatea staţiilor de sortare, deşeuri amestecate şi deşeuri rezultate de la măturarea străzilor dar şi nămolul rezultat din staţiile de tratare a apelor uzate menajere.

 

Depozitul centrului, cu o durata de viaţă de 21 de ani, va avea 2 celule şi un volum total de 1.926.000 m3. Prima celulă, care va fi construită cu finanţare POS MEDIU, în cadrul acestui proiect, va avea o durată de viaţă de 5,3 ani şi un volum de 543.000 m3. În funcţie de stabilitatea depozitului, durata perioadei de monitorizare după închiderea acestuia va fi de cel puţin 30 de ani.

 

Centrul de Management Integrat al Deşeurilor va fi amplasat în extravilanul localităţii Galda de Jos, pe un teren al cărei suprafeţă este de 274.444 m.p. Amplasamentul va prezenta construcţii auxiliare, cum ar fi clădire administrativă, parcare, atelier de întreţinere, magazii, spaţii sanitare, staţie de spălare autovehicule, post trafo, staţie de carburanţi, staţie de epurare. De asemenea, acest centru va beneficia şi de o infrastructură de acces: drumuri de acces la obiectiv, poartă de acces şi control, drumuri interioare, parcări.

 

Centrul va mai include o staţie de sortare şi instalaţia de tratare mecano-biologică.

 

20. Cum funcţionează o staţie de sortare?

Tehnologia de sortare va fi manuală, utilizându-se magneţi pentru extragerea deşeurilor feroase. Prin acest proiect va fi construită o staţie de sortare la Galda de Jos. Staţia de sortare va avea o capacitate de 43.000 tone/an şi va asigura sortarea fracţiei uscate (deşeuri de hârtie, plastic, metal şi sticlă) colectate separat de pe teritoriul localităţilor care nu sunt deservite de cele 3 staţii de sortare construite prin proiectele Phare CES (Aiud, Baia de Arieş şi Abrud – Gura Roşiei) sau din fonduri de la Ministerul Mediului cum este cea de la Zlatna. Aceasta va funcţiona într-o hală metalică închisă şi betonată, suprafaţa ocupată va fi de aproximativ 0.63 ha şi va fi împărţită în:

  • Zona de recepţie
  • Zona de sortare
  • Zona de balotare
  • Zona de depozitare

 

Rezidurile de la sortare vor fi transportate la depozitul conform de pe acelaşi amplasament.

 

21. Ce este o instalaţie de tratare mecano-biologică?

Prin proiect va fi construită o instalaţie de tratare mecano-biologică la Galda de Jos. Instalaţia de tratare mecano-biologică va avea o capacitate de 85.566 tone/an şi va asigura tratarea fracţiei umede colectată separat în vederea reducerii cantităţii de deşeuri biodegradabile eliminate pe depozitul conform.

 

Ce înseamnă concret? Deșeurile biodegradabile şi reziduale colectate din întregul județ au nevoie de stabilizare biologică înainte de depozitare. Aceasta se face prin anularea componentei biodegradabile, cea care produce miros neplacut și scurgeri de levigat, numit și „apă neagră”. Aceasta se face prin procese de tratare bio-mecanică.

 

Rezultatul? Se reduce cantitatea de deșeuri depozitate cu până la 30% şi activitatea de descompunere a acestora în depozit cu 60 sau chiar 80 %. Acesta înseamnă că gazul care ar putea fi generat de deşeurile tratate este redus cu circa 20 – 40% față de cel posibil generat de deșeurile netratate, iar prin acest procedeu se diminuează posibilitatea de contaminare cu levigat. Acestea reprezintă avantaje importante în condițiile în care legislația europeană impune reducerea substanțială a cantității de deșeuri depozitate la nivel de țară, a emisiilor neplăcute în atmosferă și poluarea solului.

 

22. Ce este un depozit neconform?

Depozitele neconforme sunt cele care utilizează modelul tradiţional, constând în depozitarea necontrolată a deşeurilor. Aceste practici, care nu respectă politica europeană, legislația europeană și naţională în materie de management al deșeurilor, pun în grav pericol sănătatea publică prin poluarea mediului înconjurător.

 

23. Ce depozite neconforme aflate pe teritoriul judeţului Alba se vor închide?

Depozitele neconforme care vor fi închise prin acest proiect sunt după cum urmează:

  • Depozitul neconform Abrud – care a sistat activitatea de depozitare în anul 2009;
  • Depozitul neconform Câmpeni – care a sistat activitatea de depozitare în anul 2009;
  • Depozitul neconform Blaj – care a sistat activitatea de depozitare în anul 2009;
  • Depozitul neconform Cugir – care a sistat activitatea de depozitare în anul 2009;
  • Depozitul neconform Aiud – care a sistat activitatea de depozitare în anul 2013;
  • Depozitul neconform Ocna Mureş – care a sistat activitatea de depozitare în anul 2013;
  • Depozitul neconform Alba Iulia – care va trebui sa sisteze activitatea de depozitare la 16 iulie 2015.

 

24. Care va fi rezultatul concret al închiderii depozitelor neconforme?

La închiderea acestor depozite neconforme, se realizează un sistem de impermeabilitate care izolează solul de deșeurile înmagazinate acolo. Astfel scurgerile de orice fel nu mai ajung în sol și nu îl mai poluează.

 

25. Ce se va întâmpla cu deșeurile din echipamente electrice și electronice(DEEE), deșeurile greoaie și deșeurile municipale periculoase?

Referitor la fluxurile speciale de deșeuri cum se numesc în mod specific deșeurile din echipamente electrice și electronice(DEEE), deșeurile greoaie și deșeurile municipale periculoase, autoritățile locale vor fi responsabile de gestionarea acestora. Aceste tipuri de deșeuri vor fi colectate raportat la nevoile existente, urmând a fi concentrate în zone ce deservesc orașele mari, mai exact în cadrul centrului de management integrat al deşeurilor de la Galda de Jos. În cadrul acestuia vor exista zone special amenajate, în vederea instalării unor containere speciale. Se recomandă ca populația să pună deșeurile periculoase separat de celelalte deșeuri casnice, pentru ca acestea să poată fi colectate selectiv.

 

26. Care sunt responsabilităţile autorităţilor publice locale în privinţa DEEE-urilor?

În ceea ce privește DEEE-urile, administrațiile locale vor avea următoarele responsabilități:

h)      să organizeze, să administreze și să coordoneze colectarea separată și transportul DEEE-urilor

i)        să asigure o frecvență de colectare de cel puțin o dată pe trimestru

j)        să predea DEEE către producători sau organizațiile lor colective în vederea reciclării, în conformitate cu prevederile legale în vigoare

k)      să asigure cel puțin 1 punct operațional de colectare a DEEE generate de gospodării pentru 50,000 de locuitori, dar cel puțin u1 punct de colectare DEEE, în fiecare localitate.

(conform Art.5, Paragraf 1 din H.G 1037/2010)

 

27. Unde se vor stoca DEEE-urile?

Pentru stocarea DEEE-urilor vor exista 5 containere cu o capacitate de 30 m³ la centrul de management integrat al deşeurilor de la Galda de Jos și 4 astfel de containere vor fi distribuite la stațiile de transfer.

 

28. Ce se va întâmpla cu deşeurile municipale periculoase?

În cazul deșeurilor periculoase municipale, “pre-colectarea, colectarea și transportul deșeului municipal, inclusiv deșeurile toxice din gospodării, face parte din îndatoririle Serviciului de Salubrizare și ține de asemenea și de administrația publică.” (conform Art.2, Paragraf 3 din Legea 101/2006)

 

29. Unde se vor stoca deșeurile municipale periculoase?

Pentru stocarea deșeurilor municipale periculoase vor exista 7 containere de 6 m³ centrul de management integrat al deşeurilor de la Galda de Jos iar 6 astfel de containere vor fi distribuite la stațiile de transfer.

 

30. Unde se vor stoca deșeurile greoaie?

Pentru stocarea deșeurilor greoaie vor exista 13 containere de 15 m³ la Galda de Jos și 11 astfel de containere în stațiile de transfer.

 

31. De ce să colectez separat? 

  • Deşeurile vor putea fi reciclate mai uşor.
  • Materialele reciclabile pot fi valorificate reducându-se astfel consumul de materii prime.
  • Se va reduce cantitatea de deşeuri depozitate la sol.
  • Noul sistem de colectare separată a deşeurilor va fi mai sigur şi mai sănătos pentru tine şi pentru familia ta.
  • Poţi să contribui la protejarea mediului înconjurător.

32. Ce este compostul?

Compostul este un cuvânt nou pentru un obicei vechi, un gest firesc făcut în gospodăriile care au curte şi grădină. Când compostezi resturile alimentare, ca şi resturile vegetale sau animale ajung, după o perioada de fermentare, în pământ. Toată lumea ştie că prin adăugarea de compost ajutăm şi refacem solul. În plus, spre deosebire de îngrăşământul chimic, nu costă şi ajută la a păstra sănătatea solului şi a recoltelor şi implicit a noastră.

 

33. Ce înseamnă a produce compost?

În primul rând, nu este complicat. Compostul poate fi produs fie direct pe pământ, fie într-un recipient construit în gospodărie, fie într-un recipient destinat special acestui scop, numit unitate de compostare. În mediul rural circa 20% cantitatea totală de deşeuri menajere generate (circa 3.400 t/an) va fi compostată individual. Prin proiect, populaţia va beneficia de 16.133 de unităţi de compostare individuală cu o capacitate de 220 l.

 

  

34. Ce este unitatea de compostare?

Unitatea de compostare este un recipient construit special pentru depozitarea deșeurilor biodegradabile ce permite circularea aerului prin grămada de material organic astfel încât acesta să se poată descompune.

 

35. Care sunt avantajele unităţii de compostare?

  • păstrează constante temperatura şi umiditatea materialului de compost;
  • împiedică împrăştierea deşeurilor şi pătrunderea rozătoarelor şi insectelor;
  • permite amestecarea deşeurilor cu uşurinţă, în interiorul său, cu ajutorul unor unelte simple.

 

36. De unde procuri o unitate de compostare?

În judeţul Alba, pentru mediul rural, se vor achiziţiona şi distribui gratuit 16.133 de unităţi de compostare individuală cu capacitatea de 220 l.

 

37. Cum facem compost?

Fie că veţi primi o unitate de compostare sau vă veţi achiziţiona una sau vă veţi săpa un spaţiu de compostare în grădină, urmaţi întotdeauna următorii paşi:

 

PASUL 1. POZIŢIONAREA

Aşezaţi în semiumbră unitatea de compostare sau săpaţi spaţiul necesar într-o zonă mai umbrită din grădină înspre capătul acesteia. Astfel, compostul, va beneficia de căldură dar nu se va usca prea repede. Mai mult, trebuie să fie un loc care permite scurgerea apei, pentru că amestecul trebuie să fie umed, dar nu trebuie sa reţină cantităţi mari de apă de ploaie, spre exemplu. Este preferabil să plasaţi unitatea de compostare direct pe sol şi nu pe ciment, pentru ca bacteriile, ciupercile şi râmele să aibă acces la materialul de compost, ele fiind cele care vor descompune materia organică.

 

PASUL 2. COMPOZIŢIA. CE SE PUNE ÎN COMPOST?

Deşeuri biodegradabile. Adică: tot felul de resturi de mâncare, de la resturi de fructe, legume, coji de ouă, etc. până la resturi de la prepararea cafelei sau a ceaiului, hârtie impregnată cu resturi de mâncare sau băuturi răcoritoare (nu hârtie scrisă, cu cerneală); apoi, deşeuri vegetale din grădină adică resturi de la toaletarea copacilor, ramuri, frunze uscate, iarbă, resturi de flori, etc.

 

38. Ce NU se pune în compost?

  • buruieni cu seminţe
  • iarbă tratată cu ierbicide
  • plante bolnave
  • resturi de carne crudă sau oase
  • produse grase, ca spre exemplu, lactate, uleiuri, sosuri de salată
  • material plastic, conserve, baterii.

 

PASUL 3. ÎNGRIJIREA

Compostarea este un proces biologic efectuat de către microorganisme care au nevoie de aer, apă şi hrană pentru a supravieţui. De aceea trebuie să acordăm o atenţie specială aerării şi aportului de apă în amestec.

 

Compostul finit poate fi obţinut după aproximativ 3 – 5 luni. Veţi recunoaşte compostul finit  după următoarele caracteristici: miroase şi arată ca solul din pădure, este omogen şi are o culoare închisă (neagră sau brun închis).

39. Care sunt avantajele compostării

 

  • Costuri zero pentru un îngrăşământ natural care poate fi folosit pentru straturile de flori sau pentru grădină.
  • Culturi mai bogate. Fără îngrăşământ solul cultivat se degradează iar calitatea ca şi cantitatea producţiei obţinute, scad de la an la an. Compostul adăugat în sol contribuie la menţinerea umidităţii optime în interiorul solului, la aerarea pământului, procese ideale pentru dezvoltarea optimă a plantelor din grădină. Fertilizatorii artificiali, folosiţi pentru randamentul producţiei, contaminează solul, cât şi recolta, cu substanţe periculoase.
  • Un mediu mai curat şi un viitor mai bun. Fie că decideţi din raţiuni economice să produceţi compost în gospodărie, fie că aţi înţeles raţiunile ecologice pentru care fabricarea compostului e un câştig pentru fiecare dintre noi şi pentru comunitate, important e să decideţi să începeţi compostarea. Iar asta va însemna un mediu mai curat în comunitate, dar şi o utilizare mai eficientă a resurselor gospodăriei. În două cuvinte, o viaţă de calitate şi economii la bugetul familiei.

 

40. Cum se vor trata deşeurile?

În vederea atingerii ţintelor privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, tratarea deşeurilor biodegradabile urmează a se realiza prin:

  • compostarea la locul de generare, adică în gospodării, a deşeurilor biodegradabile generate în mediul rural;
  • colectarea separată a deşeurilor din parcuri şi grădini şi a deşeurilor organice din pieţe şi tratarea lor pentru obţinerea de compost;
  • tratarea biologică a deşeurilor mixte în instalaţia de tratare mecano-biologică din cadrul centrului de management integrat al deşeurilor ce se va construi în cadrul acestui proiect la Galda de Jos.

 

41. Cum se va realiza tratarea biologică?

  • Etapa de digestie aerobă, care reprezintă un proces intensiv, va avea loc în celulele de compostare modulare, pe o suprafață betonată. Acestea vor fi în număr de 18 și vor fi închise și prevăzute cu un sistem de aerare la bază, desfășurat pe toată lungimea lor, în vederea unei ventilări forțate.
  • Aerul va circula în interiorul masei de deşeuri biodegradabile prin intermediul unor picheți sau conuri trunchiate, acestea prezentând o formă de clopot.
  • Toate conductele vor fi conectate, în vederea asigurării unei filtrări colective, sistemul de ventilație fiind monitorizat automat prin intermediul unui calculator.
  • celulă va avea 10*16 m, înălțimea fiind de 7 metri, iar volumul total procesat atingând 400 m.c.
  • Procesul de biooxidare va dura 21 de zile, iar temperatura din interiorul grămezii va trebui să ajungă într-un interval de 3 zile la peste 55 de grade Celsius, urmând a fi menţinută astfel până la sfârșitul întregului proces de descompunere.
  • După trecerea perioadei de 21 de zile, materialul stabilizat va fi scos cu un încărcator frontal și va fi transportat în zona de maturare.
  • Procesul de maturare este ultimul tratament de care beneficiază deşeurile biodegradabile, acesta realizându-se pe o suprafață betonată, în grămezi trapezoidale și durând 15 zile. În toată această perioadă, necesarul de aer va fi asigurat prin întoarcerea la intervale scurte de timp a grămezilor, cu ajutorul unui întorcător.
  • Deşeurile inertizate, dar care nu vor putea fi utilizate în cadrul vreunei activități, sunt transportate la depozitul ecologic din cadrul amplasamentului.

 

42. Cum putem preveni generarea de deşeuri?

Prin reducerea cantităţilor de deşeuri generate şi asta poate însemna să:

  • alegeţi produsele confecţionate din materiale reciclate şi care pot fi uşor reciclate;
  • îl cumpăraţi pe cel care are mai puţine ambalaje inutile când alegeţi între două produse similare;
  • analizaţi dacă este necesar să achiziţionaţi alimente preambalate atâta vreme cât acestea pot fi achiziţionate neambalate;
  • identificaţi şi să frecventaţi magazinele care stochează produsele fără ambalaj sau cu puţin ambalaj;
  • reutilizaţi pungile pentru transportarea produselor şi să utilizaţi pungi confecţionate din material reciclabil;
  • luaţi în considerare achiziţionarea de cantităţi mai mari sau pachete economice de produse pe care le utilizaţi frecvent. Aceste pachete au în general mai puţin ambalaj pe unitatea de produs.

 

43. Ce înseamnă reutilizarea şi de ce să facem acest lucru?

Prin reutilizare iar asta presupune să folosim un obiect sau produs de mai multe ori şi/sau schimbarea utilităţii produselor. Aveţi câteva sugestii mai jos şi anume:

  • asiguraţi-vă că pentru imprimante sau aparate fax puteţi folosi cartuşe reîncărcabile;
  • căutaţi articole care au posibilitatea să fie reîncărcate sau reumplute. De exemplu: unele sticle şi recipiente pentru băuturi şi detergent sunt proiectate pentru reumplerea şi refolosirea acestora;
  • încercaţi utilizarea creativă a ambalajelor/recipientelor. Spre exemplu din paleţii de lemn se poate confecţiona foarte simplu o piesă de mobilier.

 

44. De ce să reciclăm?

Ai observat cum arată câmpiile şi dealurile noastre?

Şi asta pentru că deşeurile aruncate sau care ajung acolo nu dispar ci rămân în natură şi în mediul în care ne înconjoară pentru sute de ani! Pare de necrezut, însă

cauciucul se degradează în 50-80 de ani!

conservele de orice fel? În 80-100 de ani!

dozele de aluminiu în peste 200 de ani!

pungile de plastic? În 450 de ani !

paharele de plastic? În peste 1 milion de ani! iar

polistirenul şi sticla sunt materiale care nu se degradează niciodată!

 

45. Care sunt avantajele reciclării?

Cel mai mare beneficiu al reciclării este, fără îndoială, conservarea energiei şi a resurselor naturale. Dar şi mai importantă este reducerea costurilor şi implicit a consumului care duce la producerea de deşeuri şi poluarea mediulu în care trăim.

 

46. Cât va costa noul serviciu de salubrizare?

Costurile au fost estimate şi nu vor depăşi limita suportabilităţii familiilor cu cele mai reduse venituri din judeţ. Mai multe detalii despre costuri sunt accesibile aici. [aici reprezinta link la pliantele urban si rural care includ informatie in legatura cu tarifele]

 

47. Ce presupune sistemul de plată a serviciilor de salubrizare?

În ceea ce priveşte sistemul în sine de plată pentru serviciile de salubrizare s-a decis introducerea unui sistem mixt la nivelul judeţului Alba:

  • în zonele rurale, serviciile de salubrizare vor fi plătite ca şi taxa de salubrizare la primărie iar
  • în zonele urbane precum şi pentru toţi utilizatorii diferiţi de cei casnici (urban şi rural) tarifele vor fi plătite direct către operatorii de salubrizare responsabili de colectarea şi transportul deşeurilor.

 

48. Cum au fost calculate tarifele serviciilor de salubrizare?

Aceste tarife, în cazul utilizatorilor casnici au fost calculate ținând cont de venitul celei mai mici decile din populație, astfel încât factura lunară, inclusiv TVA 24%, să nu depăşească 1,8% din venitul mediu net disponibil, din cea mai mică decilă a veniturilor. Decila reprezintă media ponderată la nivel județean și include atât gospodăriile rurale, cât și cele urbane.

 

O statistică a veniturilor pe decile există doar la nivel național, iar aceasta indică o gospodărie medie din decila cu cele mai mici venituri de aproximativ 3,8 persoane în 2007, spre deosebire de media județeană care este de aproximativ 2,9 persoane. În acest sens, datele la nivelul județului Alba nefiind foarte sigure, s-a propus o medie de 3,2 persoane. Astfel, în conformitate cu informațiile primite, venitul mediu pe persoană a primei decile reprezintă 54% din venitul mediu global.

 

49. Ce vor include tarifele serviciilor de salubrizare?

Tarifele vor include costurile de colectare, transport, transfer și depozitare a deșeurilor. Astfel, se consideră ca sistemul va fi capabil să recupereze toate costurile în timp de 21 de ani de la implementarea proiectului.

 

50. Care vor fi incovenienţele ca urmare a implementării proiectului?

Referitor la inconvenienţele produse ca urmare a implementării proiectului, putem menţiona traficul intensiv cu utilaje şi autocamioane în cadrul centrului de management al deşeurilor, zgomotul şi mirosurile neplăcute, precum şi praful. Acestea se vor manifesta însă doar pe perioada de execuţie şi vor fi ameliorate prin măsuri precum controlul traficului, prevenirea răspândirii prafului, limitarea răspândirii mirosurilor neplăcute.

Media

EcoAlba EcoAlba